Dunărea e la jumătate din normal. Hidrologii spun că va rămâne așa luni de zile. România se uită la râu cum se uită la buget: fără surprindere

Debitul Dunării la intrarea în țară se menține în jur de 1.500-1.700 mc/s, față de media multianuală de 3.900 mc/s — mai puțin de jumătate. Hidrologii estimează că situația va rămâne sub medie în octombrie, noiembrie și probabil toată iarna. Navigația, hidroelectrica și alimentarea cu apă — toate amenințate.

România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimii ani. Debitul Dunării la Baziaș a scăzut la aproximativ 1.500 mc/s, cu 25% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Pentru luna octombrie, hidrologii estimează un debit maxim de 2.500 mc/s și un minim de 1.600 mc/s — față de o medie multianuală de 3.900 mc/s. Adică Dunărea curge cu mai puțin de jumătate din normal, iar oficialii spun că „nu sunt avertizări" — doar realități hidrologice care trebuie gestionate.

Impactul e vast: navele de marfă trebuie să navigheze cu încărcătură redusă pe Porțile de Fier, hidroelectricele de pe Dunăre produc mai puțin curent exact când Cernavoda e oprită, iar alimentarea cu apă a unor localități de pe maluri începe să depindă de pompe suplimentare. Efectul de dominou e clar: mai puțin curent de pe Dunăre + Cernavoda oprită = facturi mai mari. Dar cine păzește proviziile de apă când guvernele cad mai repede decât debitul Dunării?

Ce e ironic e că România a discutat despre schimbările climatice în Parlament mai mult decât a investit în infrastructură hidrologică. Proiectele de irigații, stocare și managementul secetei sunt pe hârtie de ani de zile, dar bugetele au fost tăiate, rectificate și re-rectificate. PSD a propus un fond național anti-secetă încă din 2024 — PNL l-a considerat „prea scump". Acum, Dunărea la jumătate pare a fi exact prețul ieftin pe care l-au ales.